miercuri, 31 octombrie 2012

Dedicatie pentru aceasta toamna

 
 
 
Hei toamna, mi se facuse un dor teribil de tine, asa ca fara sa am habar ce o sa-ti scriu, m-am pus pe insirat cuvinte. Tare te-am mai asteptat in gand.....Si nu stiu cum ai facut, ca te-ai strecurat tiptil in viata mea,  ai umplut-o de frunze, visuri, culori si noi, mereu noi si pline intelesuri.

Sa ma bucur, ori sa plang?
Sa-mi umplu inima de cantec si de poezie, mai bine.Caci asta va ramane cand nu voi mai fi.
Sa ma gatesc de sarbatoare, ori sa ma pitesc cuminte langa soba, cu o cana de ceai si o carte cu povesti?
Nu am multe sa-ti povestesc despre mine....sunt tot cum ma stii, ba poate-nitel mai saracacioasa. Nu mai stiu asa de multe povesti...nu mai am vise frumoase. Am trait toate durerile, toate infrangerile, toate dezamagirile.Toate au lasat semne, au lasat riduri.Traiesc intr-o epoca atat de ciudata si de plina de transformari, incat ma mir cum de nu am disparut cu totul.
Dar sa stii ca nu abdic.
Prea ti-ai infipt de timpuriu cararile de stele in inima mea frageda si insetata.Prea m-ai locuit de timpuriu,  prea ti-ai cantat toate imnurile, toate tristetile, toate sfasierile si frumusetile in anii copilariei mele provinciale. Prea m-ai facut sa visez ca intr-o zi voi semana unei Lorelei, unei doamne T, unui Teodoreanu, Nichita sau Mihai...
N-am multe sa-ti spun anul asta, sunt tot eu doar ca nu ma mai locuiesc asa de mult, cum spunea doamna Oana....Iti dedic cate un cantecel, in speranta ca incet-incet ne vom imprieteni iarasi.
 
 
Pana la urma, parca intreg universul cu tot cu existentele noastre e o uriasa toamna. Tot ce traim e o nuanta de auriu si rubiniu.

vineri, 26 octombrie 2012

Comunicarea cu barbatii- un fel de “vorbit in diagonala”

E cam ciudat, dar uneori parca mai-mai imi vine sa cred vorba aceea cu “barbatii sunt de pe Marte iar femeile de pe Venus”. Adica parca vorbim fiecare de pe cate o planeta  usor paralela, iar mesajele noastre, avand de infruntat  spatii enorme de ani-lumina, ajung usor deviate sau deformate. Cum sa interpretezi un mesaj de genul: “ te iubesc la nebunie, te ador, imi lipsesti de mor, sunt cu cainele in bucatarie si mancam pui cu curry”?  Ce legatura are dragostea nebuna si plina de feeling poetic, cu cainele si curry-ul? Sa fie ca dragostea trece mereu prin stomac(la unii), chiar si in ipostazele cele mai nebune ale dorului? Sau cine stie, mi-am spus usor perplexa, poate curry-ul -acest condiment atat de…special sa zicem-  ii aduce aminte de mine...Caz in care nu stiu daca sa ma simt flatata, ori sa ii raspund iubitului la mesaj: “si tu imi lipsesti de mor, astept sa mi se raceasca ceara epilatorie pe picior in timp ce revad “One fine day” cu minunatul George Clooney”...

miercuri, 24 octombrie 2012

Acuarela


 
 


Azi vreau sa ma las dusa de apele moi ale tacerii si ale soarelui.

Inchid ochii si ma las in voia lor. Alunec. Dormitez.

 
Azi ma duc spre soare cu incaperea inimii deschisa. Mi-am deschis larg ferestrele. Mult soare. Cat mai mult soare. Si culori. Vreau sa ma pictez pe dinauntru cu viu. Vreau sa se imprime acolo in inima imaginea copacilor, a muntilor, a marii. Si aerul..aerul acesta minunat, pe care-l pot respira , vreau sa il tin inauntru cat mai mult.Vreau sa scot afara si sa scutur covorul sufletului: tot praful sa se duca .


Azi e soare afara si aici inauntru. Si lene. Daca as avea o barca m-as duce pe rau la vale, molatec, printre flori si salcii. Mi-as lua un motan si o vasla.. o palarie de soare si o bucata de ciocolata. Pe urma as vedea  ce zmee de stuf as mai nascoci.


Sunt convinsa ca de asta avem nevoie (si ne-ar fi de ajuns): un colt de cer si un colt de gradina.Un fluture, o floare, un mar. O barca, si o vasla. Sau poate doua.

 

 

 

marți, 23 octombrie 2012

Cruzimea frumusetii


 
   
    Se pare ca totul se plateste.Se pare ca sunt frumoasa. Privirile tuturor baietilor (toti cei ce intra in categorie) mi-o confirma mereu. Desi nu ma simt si nu m-am simtit vreodata frumoasa pe dinafara, si nici nu mi-a pasat catusi de putin.

Se pare insa ca acest aspect e foarte important. In primul rand, imi deschide drum catre inimile (si nu numai) tuturor barbatilor....in al doilea rand, imi blocheaza drumul spre prietenia lor. La aceasta varsta am ajuns sa ma lamuresc: mi-e imposibil sa am prieteni ai celuilalt sex. Imi vine sa-mi spun: ori sunt eu nebuna, ori ei. Problema e ori la mine, ori la ei. Ma intristeaza si ma doare. Niciun baiat nu se intreaba prea mult ce am pe dinauntru, conteaza 90% ce e pe dinafara. Daca nu sunt balbaita si reusesc sa leg mai mult de 2 propozitii, sunt mai mult decat "buna". Intr-un fel, asta e frumos. Imi place mult aceasta simplitate. E frumos sa nu judeci o persoana, sa o placi asa cum e. E atat de simplu.
Din pacate, exista si reversul medaliei: sunt atatia oameni (barbati ma refer) a caror companie o ador, ma face sa ma simt bine, imi place sa impart timp cu ei...dar nu si patul. Nu vreau sa fim iubiti, oricat de minunat ar fi, pentru ca stiu ca as fi falsa, pentru ca stiu ca mai devreme sau mai tarziu s-ar incheia si am suferi amandoi si ne-am invinui reciproc.Pentru ca esti un om prea bun ca sa-ti ranesc inima. Vreau o relatie senina bazata pe empatie, ajutorare, umor, impartasire de ganduri si ce mai e...Vreau sa-mi aleg eu momentul cand imi voi da voie sa ma indragostesc. Insa niciun baiat nu vorbeste cu mine daca nu are cat de cat speranta unui flirt, a unui amor....cel mult pot schimba politeturi cu baieti deja luati. Altfel, nu interesez. Cine stie, poate  in fond sunt doar  plicticoasa si in afara de frumusete, nu mai e nimic de descoperit in ceea ce ma priveste,  imi spun uneori dezolata. Dar stiu ca ma mint.

E totusi atat de crud. O discriminare pozitiva, sa o numesc astfel?
Cred totusi ca avem dreptul la prietenia tuturor, oricat de frumosi sau de urati am fi...Si mai cred ca a fi prieten cu cineva care iti place si altfel tine atat de maturitate cat si de intelepciune, stapanire de sine, maniere si respect. Si de capacitatea de a fi cinstit. Tin minte ca mi-a placut foarte mult un baiat logodit...i-am respectat relatia si am fost doar  prieteni, mi s-a parut cinstit sa-i ofer afectiunea mea chiar in absenta sperantei unei posibile relatii. Daca eu pot, altii de ce nu pot?
  Uneori ma gandesc ca e totusi altceva la mijloc- un fel de tendinta a mea de a purta masti, de a ma feri de priviri prea indiscrete (care de fapt ar putea fi binevoitoare, daca le-as acorda mai multa incredere). Adesea vreau sa par mult mai cruda decat sunt, din timiditate, adesea din teama de a  fi privita stramb, ca printr-o oglinda ciobita. Gesturile, mimica, actiunile, vorbele imi sunt interpretate atat de gresit de atat de multe ori...Unele flori isi protejeaza petalele de vanturile vietii si de pradatori cu ajutorul unei mantii formate din spini. Spinii acestia sunt o buna inventie a mamei- natura, cred ca si noi oamenii avem fiecare spinii nostri, mai mult sau mai putin ascunsi.

    Insa si mai mult ma sperie faptul ca, orice “mascul” se apropie mai mult de mine, imi declara ca se indragosteste la nebunie, ca nu ma mai lasa. Iar eu mor de singuratate, de lipsa de intelegere profunda, de prezenta lui “Fat-Frumos”! Puteti crede asa ceva?

   Pana la urma, sa dau aripi  visarii: poate e acesta destinul unei Juliete...Pana la steaua Romeo,  mai e un pic de cale....

   

Secretele practice ale unui mariaj reusit

 
Unu: nu te astepta sa nu te certi niciodata cu el. Vor fi momente in care iti vei dori sa-l vezi mort.“ „Cuuum?“, protestez eu. „Ei, nu chiar mort, dar macar sa dispara vreo luna-doua. Uneori iti vine sa-i spui: «As vrea sa nu-ti mai vad mutra idioata!». Si asta-i OK, e normal. Mai bine spui ceva de felul asta decit sa taci.
Doi: nu imparti chiar totul cu el. De exemplu, ce faci tu in baie. Chestia asta moderna cu spalatul pe dinti de fata cu barbatul tau, de exemplu, nu mi se pare OK. Eu si acum dau radioul mai tare daca-l aud pe tatal tau spalindu-se pe dinti.
Trei: incearca sa arati bine mereu. Sintem cu totii fiinte vizuale. Tra­teaza-l ca pe cineva special si nu te plimba toata ziua prin fata lui intr-un trening vechi si laliu.
Patru: iesiti cit mai des. Imbracati-va frumos si mergeti in clubul vostru preferat, la un concert sau la teatru.
Cinci: asigura-te ca va impartiti treburile in mod egal. Daca doar unul din voi face totul in casa, acela se va umple, pina la urma, de resentimente.
Sase: nu flirta niciodata cu altcineva mai mult decit poti s-o faci de fata cu barbatul tau. Asta iti va aminti ca esti, totusi, doar a lui.
Sapte: in sfirsit, nu te casatori cu el daca nu sinteti innebuniti unul dupa altul, din punct de vedere sexual. Nici una din formulele acelea, gen «Vai, dar e atit de dragut!» sau «O sa fie un tata minunat» nu fac doi bani daca nu aveti amindoi in privire acea scinteie de fericire atunci cind unul dintre voi intra in camera. Daca asa stau lucrurile, considera-te norocoasa. Nu va fi usor nicidecum, dar macar temelia e solida.“
Arhiva Revistei ELLE