Secretele practice ale unui mariaj reusit

 
Unu: nu te astepta sa nu te certi niciodata cu el. Vor fi momente in care iti vei dori sa-l vezi mort.“ „Cuuum?“, protestez eu. „Ei, nu chiar mort, dar macar sa dispara vreo luna-doua. Uneori iti vine sa-i spui: «As vrea sa nu-ti mai vad mutra idioata!». Si asta-i OK, e normal. Mai bine spui ceva de felul asta decit sa taci.
Doi: nu imparti chiar totul cu el. De exemplu, ce faci tu in baie. Chestia asta moderna cu spalatul pe dinti de fata cu barbatul tau, de exemplu, nu mi se pare OK. Eu si acum dau radioul mai tare daca-l aud pe tatal tau spalindu-se pe dinti.
Trei: incearca sa arati bine mereu. Sintem cu totii fiinte vizuale. Tra­teaza-l ca pe cineva special si nu te plimba toata ziua prin fata lui intr-un trening vechi si laliu.
Patru: iesiti cit mai des. Imbracati-va frumos si mergeti in clubul vostru preferat, la un concert sau la teatru.
Cinci: asigura-te ca va impartiti treburile in mod egal. Daca doar unul din voi face totul in casa, acela se va umple, pina la urma, de resentimente.
Sase: nu flirta niciodata cu altcineva mai mult decit poti s-o faci de fata cu barbatul tau. Asta iti va aminti ca esti, totusi, doar a lui.
Sapte: in sfirsit, nu te casatori cu el daca nu sinteti innebuniti unul dupa altul, din punct de vedere sexual. Nici una din formulele acelea, gen «Vai, dar e atit de dragut!» sau «O sa fie un tata minunat» nu fac doi bani daca nu aveti amindoi in privire acea scinteie de fericire atunci cind unul dintre voi intra in camera. Daca asa stau lucrurile, considera-te norocoasa. Nu va fi usor nicidecum, dar macar temelia e solida.“
Arhiva Revistei ELLE

din cate observ, trupul cel adevarat al unei fete se deseneaza  prin scrisul ei. sunt sigura ca liniile sufletului le urmeaza pe cele ale trupului.....aceasta amprenta imi pare cu atat mai evidenta in scriitura feminina. cand o citesc, imi pare ca o si vad, si imi place sa-mi imaginez cum i-o fi parfumul, apropierea, unduirea pasilor, culoarea parului, gesturile, privirile.
sunt aproape sigura ca nu poti cunoaste un om, pana nu citesti ceea ce scrie.

Juliette

Te-ai gandit vreodata cu adevarat la Lorelei?

Pe malul Rinului, aproape de orasul Baharah, se afla o stanca inalta, renumita din timpuri stravechi datorita unui ecou uimitor de clar, care duce departe pe apa glasul si fiecare cuvant rostit este repetat de cateva ori.
Aceasta stanca se numeste stanca lui Lorelei.

Legenda spune ca, in timpuri stravechi, aproape de aceasta stanca intr-un sat pe malul raului, traia un pescar sarac care avea o fiica, Lorelei cea cu par de aur.
Lorelei s-a indragostit de un nobil cavaler tanar si a fugit cu el din casa tatalui. Cavalerul a dus-o in castelul sau, dar fericirea preafrumoasei a fost scurta. A trecut timpul si cavalerul si-a pierdut iubirea pentru ea. Lorelei s-a intors in satul natal si a trait asa cum traise si inainte, dar inima ei era zdrobita.
Frumusetea lui Lorelei a atras multi tineri merituosi, care o iubeau sincer si cu devotament si doreau sa le fie sotie, dar ea nu i-a crezut si nu a vrut sa iubeasca pe nimeni.

Oamenii au inceput sa o invinovateasca de cruzime, iar unii au spus ca atrage barbatii prin vraji, pentru a se razbuna pe ei pentru ca fusese amagita de cavaler.
Aceste vorbe au ajuns pana la urechea episcopului. El a chemat-o pe Lorelei si a certat-o cu asprime. Frumoasa nefericita a izbucnit in plans si a spus ca unica ei dorinta este sa isi traiasca viata la manastire, in liniste si singuratate. Episcopul a incuviintat hotararea ei si i-a dat oameni care sa o insoteasca pana la cea mai apropiata manastire.

Drumul pana acolo mergea pe malul Rinului. Lorelei s-a urcat pe o stanca inalta, pentru a privi pentru ultima data castelul cavalerului, unde ea fusese fericita atata timp..
Dar, in acest timp, fostul ei iubit trecea cu barca pe rau, apropiindu-se de periculosul vartej, de la piciorul stancii. Vazandu-l, Lorelei a intins mainile catre el si l-a strigat pe nume. Cavalerul a privit in sus, uitand de vasle, si barca a fost prinsa de vartej, s-a rasucit si a fost trasa in adancuri.
Lorelei, cu un strigat, s-a aruncat de pe stanca in apa raului dupa iubitul ei si s-a inecat.

Dar de atunci, seara apare deasupra raului Rin umbra ei imateriala. Ca si cum ar fi vie, Lorelei sta pe varful stancii, isi piaptana cu un pieptene de aur parul ei de aur si canta atat de trist si delicat, incat oricine trece atunci pe rau ascultand, uita de tot si piere in vartejul de la piciorul stancii lui Lorelei.

Mult timp aceasta legenda a circulat doar in regiunea raului Rin, popularitatea sa europeana fiind obtinuta in secolul XIX, dupa ce H. Heine a scris una dintre celebrele sale poezii, "Lorelei".

sursa: http://shakuka.blogspot.com

OK: Cuvantul care e inteles de (aproape) toata lumea (si nici macar nu e un cuvant)

Astazi nu e ciudat sa auzi "OK" in gura unor presedinti sau intr-un roman de premiul  Nobel.
Un destin glorios pentru un cuvant care s-ar fi nascut dintr-o eroare de spelling. In 1839, in Boston, intr-un lung articol despre Boston Morning Post, apare pentru prima data "o.k", ca abreviere gresita pentru "all corect", "totul corect". Se pare insa ca mai multe tari isi revendica originea cuvantului: in greaca "ola kala" inseamna"totul bine", la Berlin "ohne Korrektur"  inseamna "nicio corectie", pentru scotieni "och aye" semnifica "o da" , si astfel se ajunge la "okay".  In fine...se pare ca rotundul "o" alaturi de dreptul "k" , sau poate faptul ca exprima mult in doar 2 litere, ori  sonoritatea misterioasa, chic, care te face sa pari "smecher" si "la moda" a acronimului, i-a asigurat succesul peste ani, mari si tari.