Hei toamna, mi se facuse un dor teribil de tine, asa ca fara sa am habar ce o sa-ti scriu, m-am pus pe insirat cuvinte. Tare te-am mai asteptat in gand.....Si nu stiu cum ai facut, ca te-ai strecurat tiptil in viata mea, ai umplut-o de frunze, visuri, culori si noi, mereu noi si pline intelesuri.
Sa ma bucur, ori sa plang?
Sa-mi umplu inima de cantec si de poezie, mai bine.Caci asta va ramane cand nu voi mai fi.
Sa ma gatesc de sarbatoare, ori sa ma pitesc cuminte langa soba, cu o cana de ceai si o carte cu povesti?
Nu am multe sa-ti povestesc despre mine....sunt tot cum ma stii, ba poate-nitel mai saracacioasa. Nu mai stiu asa de multe povesti...nu mai am vise frumoase. Am trait toate durerile, toate infrangerile, toate dezamagirile.Toate au lasat semne, au lasat riduri.Traiesc intr-o epoca atat de ciudata si de plina de transformari, incat ma mir cum de nu am disparut cu totul.
Dar sa stii ca nu abdic.
Prea ti-ai infipt de timpuriu cararile de stele in inima mea frageda si insetata.Prea m-ai locuit de timpuriu, prea ti-ai cantat toate imnurile, toate tristetile, toate sfasierile si frumusetile in anii copilariei mele provinciale. Prea m-ai facut sa visez ca intr-o zi voi semana unei Lorelei, unei doamne T, unui Teodoreanu, Nichita sau Mihai...
N-am multe sa-ti spun anul asta, sunt tot eu doar ca nu ma mai locuiesc asa de mult, cum spunea doamna Oana....Iti dedic cate un cantecel, in speranta ca incet-incet ne vom imprieteni iarasi.
foarte frumoasă dedicaţie toamnei!:)...care iată mai e puţin şi pleacă...dacă nu ar fi melancolia ei în anume episoade din viaţă,sigur ar însemna o bucurie ptr.absolut toţi pământenii..ptr.că metaforic,toamna este ultima parte din viaţă ptr.noi oamenii în care mai avem ceva bucurii de trăit..şi nu mai continui că stric frumosul tablou "zugrăvit"de către tine:):*
RăspundețiȘtergeremultumesc frumos:)
RăspundețiȘtergerenu strici absolut nimic, adaugi
te imbratisez cu toate culorile toamnei
mă prinde nostalgia când revăd postarea asta şi mai ales notiţa lăsată de mine la o dată la care nici prin minte nu-mi trecea prin ce tragedie urma să trec la nici o lună de la momentul ăsta...dar asta nu-i problema ta ci a mea...tu ai lăsat în urmă toamna,apoi iarna,nici în primăvara asta nu revii,sper să ai succes cu romanul la care lucrezi şi să-i văd coperta aici...presimt că ai succes şi mă bucură acest aspect pentru că te ştiu o romantică şi o perfecţionistă şi acest lucru este un mare atu pentru cariera ta..sigur sentimental e posibil să mai ai dezamăgiri,dar asta datorită sensibilităţii tale sufleteşti,lucru care ,iată iar ceva bun, te va face şi mai puternică..
RăspundețiȘtergereacum eu,în prag de primăvară nu-mi rămâne decât să-ţi urez ca tot ce fiinţa ta doreşte, să se împlinească şi drumul în viaţă să-ţi fie plin de petale de flori..
o zi minunată
te îmbrăţişez cu tot sufletul meu!
ah Ry, m-ai emotionat atat de mult...tocmai voiam sa-ti scriu si eu, gandindu-ma: cat sunt de uituca, nu i-am facut urarile dragii mele! fug acum pe blogul tau. si uite, promi ca voi mai posta cate ceva aici-motivul pt care nu am mai facut-o e ca am unele problemute tehnice, mi se incarca greu, probabil am postat prea multe.
RăspundețiȘtergere