joi, 18 august 2011

Sangereaza amurgul ca o inima

Mi-e asa de dor de tine, se rupe in fiecare zi ceva aici inauntru.
Numai o anumita melodie poate exprima inima mea de copil ramas copil.
Si totusi nnu e nimic, nimic...vantul si luna se oglindesc in continuare perfect geometric peste marea ca un lac de aur si argint.
Maine voi reveni, prieten parasit. As vrea sa-mi aplec aici sufletul, sa scrijelesc, sa se incrusteze adanc cuvintele, pana la tipat. Pescarusi innebuniti de frumusetea lumii se rotesc in amurg, despre care nu li se ingaduie sa urle .
Ah iubitule, dragule, sufletule, in-mine si asupra de mine, in ce colt de lume, printre care cuvinte pitit, printre care stele...?

Bine-a zis poetul, suflete suflete, planeta indepartata , pe care mi-ar fi placut sa traiesc, sa visez si sa mor, de o infinitate de ori ,pana la ultima picatura, celula atom de sange din ceresc

Da stiu- ti-am zis de nenumarate ori si as vrea sa-ti tot zic pana te plictisesc te exasperez si o sa vrei sa te smulgi de mine, dar ce sa fac asta mi-s eu, dorul din mine sunt toata un dor, cum ii e dor amurgului de soare de-si intinde vaietele sangerii peste tot cerul ca o inima umflata pana la refuz si sparta de atata singuratate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu