Uneori stai si te uiti la viata ta. Unde ai fost, incotro te indrepti. Unde vei fi in 50 de ani.
Am sentimentul ca trebuie programata foarte bine, viata. Altfel se scurge ca nisipul printre degete, si risti sa ramai cu mana intinsa ca a regelui Lear.
Oare cate vieti, cate vieti trebuie traite, ca sa potolesti nevoia nestinsa si nedeslusita de...viata?
Iti trebuie o viata numai ca sa te trezesti...sa te
gandesti, sa intelegi. Apoi, o alta ca sa prinzi curaj. O alta pentru primii
pasi, pentru greseli. O alta, ca sa ajungi sa fii fericit, sa nu mai ai frici.
Si tot asa... vieti dupa vieti.Ca fluturii aurii din floare-n floare.
Uneori mai obosesti. Uneori vrei sa te uiti pur si simplu la cer. Si fara sa prinzi de veste, te fura zborul. Si daca ai curiozitatea sa privesti in urma, observi un carnet dezordonat in care pe fiecare fila ai strans la presat cate un fluture.
Uneori mai obosesti. Uneori vrei sa te uiti pur si simplu la cer. Si fara sa prinzi de veste, te fura zborul. Si daca ai curiozitatea sa privesti in urma, observi un carnet dezordonat in care pe fiecare fila ai strans la presat cate un fluture.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu