Ma intreb ce-ar putea sa insemne
Mahnirea din sufletul meu.
E-o veche poveste, pesemne,
Ce-mi staruie-n minte mereu.
E clipa cand se insereaza,
Iar Rinul curge domol.
Mai arde o ultima raza
Pe crestetul muntelui gol.
Mai mandra-ntre mandre fecioare,
Cu parul de aur, sta sus.
Cosita si-o piaptana-n zare
De aur scaldata-n apus.
Se piaptana-n raza-aurie
Cu-un piepten de aur, cantand.
Vrajita-i acea melodie,
Descantecul ei de ne-nfrant.
Vaslasul asculta din luntre
Si-un dor il incearca nespus.
Cum poate el stanca s-o-nfrunte
Cand ochii lui cata in sus?
La urma se pierde-n valtoare,
Furat de mirajul balai,
De vina a fost mi se pare,
Cu cantecul ei, Lorelei.
............
RăspundețiȘtergere