Despre ratati

 Dragilor, imi permit un sfat:   in momentul in care aveti senzatia ca persoana sau persoanele cu care veniti in contact sunt pur si simplu niste ...cum am zis in titlu, nu va mai obositi sa pastrati legatura,  e doar o mare pierdere de vreme. Stiu ca va este mila, va ganditi ca poate vi se pare, ca merita o a doua, a zecea, a o suta sansa, ca poate reusiti sa ii intlegeti, sa ii consolati si sa ii iubiti. Stiu ca iubirea trebuie sa fie neconditionata, si chiar daca persistati in a compatimi si a vrea sa ajutati aceste persoane...pana la urma pur si simplu nu merita. Veti suferi voi si ii veti face pe ei sa sufere. Va veti afunda in tot felul de complexe si sentimente de vinovatie, va veti gandi ca voi sunteti cei care nu stiu sa se comporte cu acesti oameni defavorizati, nefericiti, veti incerca sa fiti salvatorii lor, umarul pe care sa se sprijine, etc. Si in final nu veti ajunge la niciun rezultat.
  Nu trebuie sa va fortati sa va placa cienva. Daca nu se mai poate, plecati. Nu va inchideti in colivie.
  Plecati spre oameni si orizonturi noi. Nu sunteti raspunzatori pentru viata si ratarea nimanui. Fiecare se construieste pe sine si propriul drum asa cum simte de cuviinta, in functie de ceea ce este in interior.
  Daca ii puteti ajuta cu ceva, ajutati-i. Dar nu-i lasati sa se agate de voi si sa va imbolnaveasca viata.