Un om l-a întrebat pe Dumnezeu cum e în Iad şi cum e în Rai. Dumnezeu atunci i-a arătat 2 uşi identice şi l-a invitat pe om să le deschidă pe rând. Omul a deschis prima uşa. Dincolo de ea a văzut o masă mare, pe care în mijlocul ei, stătea un ciaun imens plin cu mâncare iar de jur în prejurul ei erau mii de oameni care aveau legate de mâini linguri cu cozi de 3 metri lungime. Oamenii erau trişti, slabi şi jegăriţi. Încercau zadarnic să se hrănească pe sine dar, din cauza cozilor prea lungi ale lingurilor nu reuşeau să ajungă cu propria lingura, la propria gură. Omul atunci a deschis şi pe cea de-a doua uşă…şi nu mică i-a fost mirarea când a văzut o masă asemenea celei de dinainte cu un ceaun la fel de plin, cu tot atâţia oameni de jur în prejurul ei, care şi ei aveau legate de mâini tot acelaşi fel de linguri cu aceleaşi cozi lungi de 3 metri, numai că de data asta, oamenii erau voioşi, împliniţi la trup şi rumeni în obraji. Ei însă nu încercau să se hrănească fiecare pe sine ci datorită lungimii cozilor lingurilor lor, ei se hrăneau unul pe altul. Omul a închis uşa şi s-a uitat la Dumnezeu. Dragă Omule, în Iad ajung oamenii care toată viaţa au încercat să se hrănească pe sine…pe când în Rai…ajung aceia care au înţeles că hrănind pe alţii, se hrănesc şi pe ei. Şi da, omule, Iadul şi Raiul îţi stau la îndemână şi cât eşti pe Pământ. Totul stă în alegerile tale…să trăieşti în Iad…sau să trăieşti în Rai!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu