miercuri, 25 mai 2011

Masca si fluturele (episodul 23)


-Domnule Mihai, se auzi o voce timida .
Din grup se desprinse o fata blonda, subtire si unduitoare ca marea. Era o cursanta noua, se vede, caci Selena nu o cunostea.
-Buna Violeta, zambi Mihai. Ce mai faci? Ma bucur ca ai venit si sper ca te-ai integrat. Cum ti se pare?
-Oooh, foarte frumos, suspina fata, cu toata incantarea in ochi, atunci cand il privea. Indragostita pana peste urechi, trebui sa adauge in gand Selena.
-V-ar…stiti, eu nu am ocazia sa…nu am avut pana acum….dvs sunteti actorul meu preferat, si ma intrebam..
-Te rog, spune-mi Mihai, nu sunt chiar atat de batran…cel putin asa sper, adauga el cu sarmul si siguranta aceea de sine al naibii de…sexy si rascolitoare.
-Ok, sigur…Mihai, suspina Violeta, ca o violeta tremuranda care mai avea putin si ii cadea la picioare. Era foarte frumoasa, in lumina flacarilor, si Selena se intreba ce barbat ar fi spus nu unei asemenea aparitii, care ii mai cerea si un autograf. El ii mazgali ceva pe caietul intins, cu perfecta politete si zambetul sarmant in coltul gurii, si fata ii multumi insa nu pleca, ci se aseza langa el.
-M-ar tenta si pe mine lumea teatrului…de mica. Stiu ca nu e usor…E usor sau greu, sa fii actor? intreba ea, parand ca dintr-odata ii disparuse toata timiditatea.
-Ooh…asta e o intrebare foarte grea, zambi Mihai. Poate e mai grea intrebarea, decat meseria in sine. Si da, e intr-adevar o meserie in care iti pui multe intrebari…nu esti niciodata sigur de ceea ce faci, daca oamenii te plac sau nu, daca intr-adevar serveste la ceva sau este doar o un passe-temps…Te intrebi de multe ori daca n-ar fi mai bines a faci ceva mai util semenilor si societatii.
-Bine Mihai, dar cum poti spune asa ceva, exclama micuta Violeta, dandu-si pe spate suvitele blonde si arcuindu-se gales spre el, fara a mai parea deloc intimidata. Tu nu vezi cat de mult te iubeste publicul, cat esti de apreciat de catre toti criticii, de la noi si din afara? Inca mai poti avea dubii daca ceea ce faci serveste cuiva? Ne daruiesti seara de seara atat de mult, atata magie, atata iubire, te sacrifice si muncesti atat de mult…cum sa nu te iubim, cum sa nu te adoram? Esti una dintre valorile acestei tari…
-Ooh, iti multumesc mult dar sa nu exageram, rase Mihai, vizibil magulit. Selena se trezi ca-si infringe unghiile in palme. De ce nu-l trata oare si ea mai frumos, in loc sa-l respinga si sa-I vina sa fuga de el in fiecare moment?
-Ma bucur si sper ca ceea ce spui sa fie adevarat, continua el. Insa ma tem ca in special fetele au aceasta opinie despre mine….glumi el in continuare.
-Vai, Mihai, esti tu prea modest, susura Violeta. Si il mangaie pe brat. Toata lumea te iubeste, altfel nu ar mai fi salile atat de pline la spectacolele tale. Efectiv, creezi dependenta, cine te-a vazut o data vrea sa te vada mereu. Esti unul din marile noastre talente…si eu sunt mai mult decat fericita si norocoasa de a ma afla aici, alaturi de o asa personalitate. Il privi in ochi si invitatia era mai mult decat evidenta. Selena ii privea cu o expresie care spera sa fie de indiferenta si amuzament…Si se ruga sa-si stapaneasca instinctul de a o parui pe micuta si blonda sirena…Se apuca sa infulece din pestele fript ce li se pusese dinainte, incercand sa fie atenta cu o ureche la ce-I spunea Mircea, iar cu cealalta sa capteze conversatia din stanga ei. Mica sirena blonda nu pierdea timpul, cu siguranta.
-..Insa ceea ce se intreaba toate admiratoarele tale, cred, este…cum de esti singur? Cum de nu accepti langa tine nicio ..muza? Bine, sunt sigura ca nu e adevarat, si ca o tii ascunsa bine pe aleasa inimii…noi insa nu am aflat nimic, am rascolit toate interviurile tale, si nu pomenesti deloc de ea. Cum de esti atat de rezervat, te superi daca te intreb?
Ce sa se supere? Mihai parea din ce in ce mai magulit de atentia fetei (cine n-ar fi, cu o asemenea frumusete langa el).
-Sunt flatat de atata interes…insa ai intuit bine, nu exista inca nicio “muza”, zambi el. Noi artistii suntem ceva mai singuratici…mie unul mi-ar fi greu sa cer unei persoane sa ma accepte cu toate ciudateniile, cu nelinistile, inconstantele, nebuniile mele…Daca cineva m-ar cunoaste cu adevarat, nu stiu daca m-ar putea suporta prea mult timp, adauga el ingandurat. Viata de artist poate parea frumoasa si stralucitoare pe dinafara, insa la cate sacrificii trebuie sa faci…nu stiu daca as cere asta cuiva, nu mi s-ar parea correct. Eu mi-am ales drumul asta, si trebuie sa-I support consecintele.
-Haide, Mihai, dramatizezi, chicoti mica scorpie blonda. Incearca numai sa ceri iubire, sa spui asta unei persoane…sunt sigura ca va fi mai mult decat dispusa, sa accepte…o viata de sacrificiu si de incantare alaturi de tine…
-Sunt incantat sa aud asta, murmura Mihai. Apoi cu o privire care ar fi topit si un iceberg, ii lua mana si i-o saruta incet. Selena simti ca I se urca tot sangele in obraji.
-Eu cred ca ti-e frica.
Ca la comanda, toata lumea o privi deodata in acelasi timp
-Cum ai zis?? intreba blondina privind-o cu ochi mari.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu