Cantecul lui Lorelei insa ii dadea mult de furca. Era foarte greu, cerea un antrenament si o abilitate pentru care Selena nu avea nici capacitatea, nici timpul necesare. Incerca din rasputeri, insa…
-Nu trebuie sa te fortezi atat, ii tot repeta Mihai. Trebuie sa o cauti pe Lorelei in tine…si atunci cand o vei gasi, cantecul ei va veni de la sine. Nu te ingrijora de cantec…incearca mai degraba sa fii Lorelei. Selena se apucase sa citeasca legenda lui Lorelei, era fermecata ca are ocazia sa o interpreteze , insa era deja resemnata: ii era imposibil, cu jobul pe care-l avea, deja obosita ziua, sa mai joace si seara ceva ca lumea. Eventual, i-ar fi trebuit sa repete toata ziua, ca sa ajunga la perfectiunea pe care i-o sugera Mihai. II era insa destul de recunoscatoare pentru ca, surprinzator, nu cauta sa o forteze mai mult decat simtea ca ii sunt limitele. Parea ca o intelege, ca ii intelege starea, si-I spunea:
_Nu te ingrijora atat, lunatica mea…si zambea. Stiu ca n-ai timp…incearca numai sa te bucuri ca poti fi ea…E o ocazie unica, nu crezi? Stiu ca o ai in tine, pe undeva…incearca sa o aduci la suprafata. Si aminteste-ti ca in fond, e doar un joc, si Lorelei se bucura, se amuza sa vina de acolo din tine, din adancuri….Las-o libera pe Lorelei, las-o sa se bucure….
Dar Selena nu prea se putea relaxa, mai ales ca in continuare scena sarutului nu-I prea iesea, astfel incat ajunse sa-l roage pe Mihai sa o scoata, sa fie ceva apropiat de un sarut dar nu sarut propriu-zis. El nu zise nimic insa o privi intens, cercetator, si ii spuse:
-Ce faci in seara asta? Ai vreun plan anume?
-Pai..nu…se fastaci ea.
-Bun. Ce zici de o repetitive nocturna? La mine acasa? Ai ceva impotriva, ti-e teama?
-Pai…numai tu si eu, adica…?
-Mhhmmm, da, ar fi bine . Stii, uneori de fapt intotdeauna, actorul si regizorul au nevoie de repetitii separate. Numai astfel ajung sa aiba incredere totala unul in celalalt. Si ajung sa inteleaga cu adevarat cine e si ce poate celalalt. Pana la urma, e si o relatie personala, strict intre ei doi.Ma refer mai ales la actorii cu roluri principale, cum esti domnia ta.
-Aham…inteleg. Desi ma simt groaznic, ca trebuie sa repeti numai cu mine, si-ti rapesc din timp..
-Nicio grija, Selen. Asadar, accepti? Sa stii ca stau chiar aici, in centru…si…nu musc, fii pe pace, zambi el. Oricum, ne stim deja de vreo 3 luni…ai avut timp sa ma verifici, sa vezi ca nu sunt un maniac violator….
Mai mult din curiozitate, era sigura, Selena accepta. Ciudat, insa cu tot aerul lui feroce, a se duce la el acasa, noaptea, nu-I inspira nicio teama, ba I se parea aproape firesc.Teatrul cere sacrificii. Aproape ca nu se intreba nici macar daca era insurat sau avea pe cineva, sau familie si copii….faptul ca era singur era parca de la sine inteles, desi cum putea fi singur cineva cu atata magnetism, si sute de admiratoare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu