vineri, 27 mai 2011

Masca si fluturele (episodul 25)


Imediat, Mircea o ajunse din urma.
-Wow, ce discurs! Cata profunzime! Ce i-ai zis-o! Bietul Mihai…dar fii mai blanda cu el draga mea, e chiar baiat bun, stii. A suferit si el in amor..
-Ah, serios? se prefacu ea dezinteresata.
-Da, saracul, a avut o relatie de cativa ani buni cu o actrita…Ilinca Ionescu, o stii? Numele ii era parca vag cunoscut. Una din cele mai frumoase si admirate actrite, erau sa faca pana si nunta, insa a fost o poveste incurcata, ea era de fapt deja casatorita pe ascuns cu un rus bogat...Si Mihai habar nu a avut, iar cand din intamplare a descoperit, nici n-a mai vrut sa auda de ea, era sa renunte si la actorie acum vreo doi ani in urma…in fine, a fost destul de aiurea pentru el , stiu ca atunci s-a retras chiar o vreme la o manastire din Moldova si noi prietenii ne temeam ca nu-l mai scoatem de acolo…Pana la urma cred ca si-a revenit, insa probabil rana i-a ramas destul de profunda in suflet. De atunci nu a mai avut relatii serioase,  nu cred ca femeile sa mai conteze pentru el mai mult decat de divertisment.Si da, poate ca ii este frica, asa cum ai intuit, insa poate ca n-ar fi trebuit sa i-o spui asa de fata cu toata lumea..Bine, n-ai stiut nici tu…
Dumnezeule ce gafa facuse. De parca se mai pricepea si la altceva, in lumea asta? Rememorand scena, se ingrozi de cat de dura fusese si cat de aspru il judecase. Acum el o ura cu siguranta. Si avea sa o deteste pentru tot restul  vietii. Intr-un fel, poate era mai bine asa. Era mai bine  sa o deteste…ce sa faca el, marele actor, cu o gasculita proasta care nu stie decat sa-l acuze de tot felul de tampenii? El avea nevoie de cineva matur, care sa-l sustina, sa-I ofere dragoste si sprijin neconditionat intr-o meserie atat de dura…. Tot felul de ganduri ii roiau prin cap, asa incat abia auzea ce-I spunea Mircea care pasea alaturi de ea.
-Dragul meu, iarta-ma te rog, ii zise  la un moment-dat. Ma simt obosita, sfarsita…ma duc sa ma culc. Stiu ca ar trebui sa mai stau, ca nu se cuvine sa vin la mare cu gasca si sa ma duc la culcare la ora zece. Insa…asa sunt eu, sucita, zambi ea.Si obosesc foarte usor. Multumesc pentru aceasta zi minunata, chiar a fost o placere pentru mine sa va cunosc mai indeaproape, domnule Marin.Nu mi-as fi inchipuit ca sunteti o persoana atat de simpatica.
-Ah, nicio problema, scumpa domnita, placerea a fost numai a mea. Si fara niciun preaviz, o trase spre el si o saruta usor pe buze. Noapte buna!! Odihna cat mai placuta, printesa!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu