Din ce citesc, vad ca oamenii din orase isi complica existenta; si cu cat e mai complicata, cu atat au ei mai multe intrebari de la viata si de la ei insisi, mai multe si mai complicate.

In plus, oamenii din orase au mereu cate ceva de facut. Traiesc pentru un proiect, pentru o obsesie. traiesc pentru a alerga. De aceea, nu se relaxeaza niciodata, nu respira aer niciodata. Nu isi iau vacante, sau daca si le iau, sunt din acelea cu calabalac si cheltuiala mare. etc. De aceea, sunt ..sa zicem, nefericiti.Ori mai putin fericiti decat ar putea fi.

In seara aceasta, am ales sa privesc cerul si sa stau cu mine pe terasa. Fara sa fac nimic,fara sa vreau nimic . Sa ma gandesc la mine si la cat e de simpla in fond viata. Si la cat de putine lucruri imi trebuie.

In seara asta, totul e simplu. In seara asta am renuntat sa ma pregatesc pentru ziua de maine, sa numar bani, sa-mi fac planuri, sa-mi iau bilete de avion, sa fac curatenie, sa mananc, si..chiar si sa continui sa-mi scriu romanul meu imaginar. In seara asta, privesc cerul, in pace cu mine. Nu mai vreau niciun interes.