Teatru cu fluturi (episodul 12)

-Uite Mihai, as vrea sa iti spun un lucru.Stiu ca sunt mica si neexperimentata…in ale teatrului, se grabi ea sa adauge rosind. Si ca mi-e greu, intr-adevar, sa ma prefac…tot ce simt mi se citeste pe fata, si daca mint sau ma prefac, se vede imediat..

-Categoric, zise el, studiindu-I chipul.

-Insa nici tu nu ma ajuti…iti razi tot timpul de mine, ceea ce ma enerveaza si ma intimideaza! Nu inteleg de ce ma ironizezi mereu! Ce am facut? Sunt doar o fata obisnuita, care se joaca de-a teatrul, care cauta ceva interesant de facut in afara vietii de birou…si sincer, incep sa cam  regret ca m-am bagat in asta! Mai bine stateam in coltul meu plin de vise, macar erau frumoase . Decat sa vin aici si sa traiesc o realitate care nu mai e asa frumoasa…Eu inteleg ca nu am experienta si ca probabil sunt ridicola, insa….daca e asa, nu inteleg de ce m-ai ales pe mine pentru rolul asta,…mai bine ma puneai sa fiu un sol, o camerista sau in fine….sa interpretez pe cineva neinsemnat..

El deveni deodata foarte serios. Cu caldura, ii lua mainile si incepu sa I le mangaie cu putere.

-Ai dreptate, ai dreptate, iarta-ma, spuse el . Nu-l mai auzise sa-si ceara scuze.

-Ai dreptate, insa nu ma pot abtine sa nu te tachinez…iarta-ma. Te-am ales pentru rol..pentru niste motive de mine stiute. De fapt, nu stiu daca sa ti le spun sau nu.

-Poate e mai bine sa le spui…

-OK.Te-am ales fiindca ai ceva in tine, si inca nu stiu ce, si as vrea sa-l descopar. Pe langa ca esti foarte simpatica….si foarte frumoasa…(!!!!) ai ceva …extrem de provocator…si copilaros totodata…ca si cum inca nu esti constienta de puterea ta de seductie.. (isi batea joc de ea?!!) De aceea, o Julieta nu prea te-as vedea…Julieta e in conceptia mea o fata naiva, pura, la prima dragoste…Tu esti pura, naiva, ai insa in tine multa seductie…cred ca daca ai  vrea ai putea ameti un barbat numai din priviri…desigur, nu-ti dai seama de asta, poate inca nici nu ti-a trecut prin minte asa ceva.. (ha! dac-ai sti!). Esti altfel decat o Julieta…esti o Julieta care seduce, si sincer, sper sa nu te jignesc, insa ..nu prea te vad fragila, nu pari facuta pentru o dragoste tragica, pari mai mult genul care seduce si abandoneaza, genul care ia totul de la dragoste, nu stiu exact sa iti explic…fiindca nu te cunosc atat de bine…de fapt, de asta te-am si chemat la mine: ai un ce ambiguu si as vrea sa –ti inteleg misterul…dar cred ca nu e asa usor..

-Mai tii minte cand mi-ai zis ca par rea? Zambi ea.

-Mda….acum stiu ca de fapt am vrut sa spun: femme fatale…ai ceva de femme fatale..inca nedescoperit poate, neconstientizat pe deplin…insa asta e. Poate iti va folosi daca vei fi constienta de asta, sau poate nu, poate dimpotriva…. Ramase pe ganduri. Dar nu mi-ai raspuns la intrebare.

-???

-Ai sedus vreodata vreun baiat, voluntar? Intentionat?

-Aaaa…sincer…cred ca da…

-Aha? Si pot sa intreb cum ai facut? Se interesa el.

-Pai…pur si simplu. L-am privit..

-Aha, deci totul sta in priviri, zambi el. Exact cum credeam. Ai putea sa-mi arati?Sa-ti imaginezi ca eu sunt acela, si..

-pai…cred…zise ea nesigura.

-Ai putea incerca sa ma seduci, te rog? Zise el fara urma de zambet.