Langa Tokio traia un vestit samurai care ii indruma pe cei tineri in budismul Zen. Se spune ca, in ciuda varstei inaintate, el putea infrange orice adversar.
Intr-o dupa-amiaza, un luptator, cunoscut pentru lipsa lui de scrupule, a ajuns in localitatea unde traia batranul samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta: astepta pana cand adversarul facea prima miscare si, apoi, contraataca cu viteza.
Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia samuraiului, a decis sa-l invinga pentru a-si mari faima. Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul a inceput sa-l insulte pe samurai. A aruncat cateva pietre in directia lui, l-a scuipat in fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pana si stramosii. Timp de cateva ore a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batranul ramanea impasibil. La sfarsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.
Deceptionati de faptul ca maestrul primise atat de multe insulte si provocari, studentii l-au intrebat:
- "Cum ai putut rabda atat de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit sabia, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, in loc sa-ti expui lasitatea in fata tuturor?".
- "Daca cineva vine la tine cu un cadou si tu nu il primesti, cui apartine cadoul?" a intrebat batranul samurai.
- "Celui care a vrut sa ti-l ofere." a replicat unul dintre discipoli.
- "La fel se intampla si cu orice manie, insulta sau invidie." spuse maestrul. "Cand nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu