Intre timp, incepu sa mai iasa din casa. August era acum pe sfarsite. Caldura nu mai era atat de sufocanta. Se putea iesi . Marius simtise ca nu era totul in regula si incerca sa –I fie alaturi cu fiecare prilej. Insa mare lucru nu putea sa scoata de la ea. Se multumea sa incerce sa o duca peste tot: la cinema, la targuri, la mall, prin magazine si expozitii…sa ii stearga opacitatea din privire , cutele dintre sprancene si cearcanele violet..Septembrie deja fermata de evenimente si de oameni. Incepeau scolile, universitatile. Frunzele cadeau in iures bogat intr-o toamna aurie si potential vindecatoare pentru suflete bolnave. In iuresul evenimentelor, Selena ar fi vrut sa uite de ea si de ceea ce fusese o poveste absurda, scurta si fara rost.
Numai la teatru nu reusea Marius sa o duca. Nu si nu. Mergea la opera, la comedie, la cabaret sau la orice fel de distractie care ar fi putut sa o faca sa uite, sa se distreze. Numai de teatru se ferea ca de foc.
Intre timp, daduse anunt pentru vanzarea casei bunicilor. O durea sufletul pentru casuta paraginita caci parca isi vindea o parte din amintiri si din copilarie. Fu pe punctul de a renunta, insa cumparatori se gaseau, asa ca era indecisa. Chipurile sterse ale bunicilor decedati de timpuriu I se perindau prin amintire si se intreba daca ei nu cumva ar fi mustrat-o vazand ca vrea sa le vanda casa….
Fara sa vrea dadu intr-o zi peste nr de tel al Andreei. Ce-ar fi sa o sune?
Andreea o intampina cu obisnuita voce plata, care ascundea de data aceasta emotie:
-Credeam ca ai uitat deja de mine, de noi. Nu ai mai dat niciun semn…ce mai faci?
-Iarta-ma, am…am fost foarte ocupata, o minti.
-Te cred. Ce zici, ne vedem?
-Cand?
-Cand vrei.
Iesira la o terasa minunata si sporovaira cate-n luna si-n stele, ca si cum s-ar fi cunoscut de cand lumea si pamantul.
-Cum iti mai merge? sovai Andreea, masurandu-i cu ochi discreti silueta palida, parul si hainele intr-o usoara dezordine. Pari un pic schimbata.
Selena vazu ingrijorare pe chipul ei- probabil ca nu arata prea bine.
-Super. Ma simt in sfarsit libera. Toata ziua- concerte, expozitii, evenimente, discoteci, lume mondena…Traiesc la maximum.
-Ahaaaa ma bucur mult! Asta inseamna ca ai gasit si un baiat!!...Zambetul insa era fortat.
Selena tresari o clipa.
-Da…e un prieten bun…Marius Marin, cred ca ti-am vorbit odata despre el…
-Wow, chiar el?? Nu te joci!! Daca nu ma insel, se numara printre cei mai doriti burlaci…Si este ceva serios?
Selena ii evita privirea cercetatoare.
-Aaa…
-Aha, exclama Andreea. Se parea ca reusea sa o citeasca dintr-o singura privire. Sa inteleg ca nu e chiar Fat-Frumosul mult asteptat…
-Nu cred in Feti-Frumosi, zise repede Selena. Cel putin, nu in viata reala. Poate ca mai apar uneori,….dar nu e ca in povesti. Apar, dispar….Sunt mai mult niste Zburatori, zambi amar. Cand te dezmeticesti, te intrebi daca a fost realitate sau nu , si ramai cu golul si cu dorul dupa acel vis frumos, sopti ca pentru sine.
Andreea o privea in felul ei obisnuit, cercetator si fara a vorbi mult. Incerca sa-si dea seama, ca un bun manager, care ar fi fost solutia problemei cu ochi verzi plini de suferinta din fata ei.
-stii, Imi place cum te exprimi, poetic. Mi-ai ascultat sfatul?
-Care sfat?
-Acela de a scrie. Noteaza tot. Ce faci doar toata ziua?
-Pai…
-Asculta-ma si incearca.Fa-ti un jurnal, macar ca sa-ti limpezesti gandurile. Ce ai de pierdut?
Selena nu stia ce sa-I raspunda.
-Nu stiu inca, Andreea. E inca devreme…isi musca buzele. Nimeni nu trebuia sa afle.
-Devreme pentru ce? Nu e niciodata prea devreme ori prea tarziu. Sufletul nu are timp. Atata iti spun: scrie. Lasa tot ce ai acolo in tine, sa curga pe o hartie. Poate o sa te simti mai bine.
Intalnirea cu Andreea ii facuse bine. Se dovedea o prietena minunata. Din nou se mira cat de superficial o judecase…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu