marți, 7 iunie 2011

Masca si fluturele (episodul 37)


El o privi cu o expresie ciudata in ochii galbui:
-Esti minunata draga mea, minunata, ii zise; o privi de sus pana jos, iar Selenei ii displacu din nou.
-Asadar…m-ai chemat ca sa vorbim? Intreba, nerabdatoare. El rase, si mustatile I se clatinara.
-Te grabesti! Ai treaba, te asteapta cineva?un iubit? Ii zambi el, si dadu din mustati cu subinteles. Selena nu I le observase inainte, sau nu facuse mare caz de ele, insa acum I se pareau foarte caraghioase. Parca I le vedea, rasucite in sus a la Caragiale…si mai ales felul cum I se miscau era foarte amuzant. Se stradui sa ramana serioasa.
-Nu, nu ma grabesc deloc, nu ma asteapta nimeni.
-minunat, ma bucur foarte mult. Atunci, sa comandam.
In timp ce asteptau comanda, el paru din ce in ce mai bine dispus si nu o scapa din ochi, pe cand Selena se simtea tot mai nelalocul ei. Se hotari sa atace direct miezul problemei:
-Asadar, mi-ai zis ca…vrei sa vorbim?
-Da, da, chiar cred ca este necesar. Te-am urmarit, in aceste luni…ai fost o aparitie destul de…interesanta, la scoala…I se parea ei, sau privea ..spre sanii ei??? El continua, cu o privire care nu putea fi decat cu un subinteles evident:
-Selena, ai un talent deosebit, din cate am vazut…sa joci teatru. Si sa innebunesti barbatii.
Se oprea din cand in cand, sa ia mici inghituri din ciorba grasa pe care si-o comandase. Pe alocuri, isi inmuia putin si partea de jos a mustatilor, care ii deveneau usor albicioase…pe Selena incepea sa o apuce rasul-plansul.
-Am vazut cum le-ai sucit mintile atat lui Mirce a catsi lui Mihai…Mircea nu face decat sa vorbeasca despre tine, ne-a innebunit, iar Mihai, hmm..desi e rezervat, se schimba la fata cand intri tu in camera, ori cand aude pomenindu-se numele tau. Si brusc, fara nicio introducere,  ii apuca mana, cu degete unsuroase , reci si poruncitoare:
-Intelegi, ai un talent aparte, de a-I innebuni pe barbate..talent care te-ar putea duce departe…ii mangaia pielea fina cu degetele lui stravezii si unse-foaaaarte departe…O privea pe sub sprancene, lasciv, iar mustatile imbibate de zeama grasa erau mai mult decat graitoare.
Selenei simti ca I se intoarce stomacul.Fiecare por de pe piele  I se stranse.Isi retrase mana cat putu de repede si o sterse pe ascuns de fata de masa. Incercand sa se stapaneasca, ii suiera:
-Nu sunt sigura ca inteleg exact ce vrei sa-mi sugerezi, Emilian.

2 comentarii:

  1. doamne doamne doamne esti uimitoare, de unde atata inspiatie care roieste-n jurul taaau?

    RăspundețiȘtergere
  2. vorbesti serios??? ai avut oare rabdarea sa citesti totul, de la inceput?
    iti multumesc si ma mira aprecierea ta....
    stii, ma gandesc ca poate prin scris ma transpun in alta lume, traiesc viata personajelor mele, reusesc sa evadez...mereu mi s-au parut cartile o alternativa mai frumoasa la viata de zi cu zi (depinde si ce viata ducem fiecare). de aceea poate mi-e drag sa scriu, sa mai traiesc si altceva decat o fac in prezent.e ca un balsam , imi face bine.
    te imbratisez, multumesc si ma bucur daca ce scriu pe aici iti face bine....o seara minunata!

    RăspundețiȘtergere